STEFAN IORDACHE - ROLUL VIETII S-A SFARSIT PREA DEVREME

Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă, ieri, într-o clinică din Viena, unde fusese transportat vineri de la Spitalul Elias. Săptămâna trecută, actorul a fost internat la Spitalul Elias, iar familia a solicitat conducerii spitalului confidenţialitate asupra stării de sănătate a artistului. Cauza morţii: o boală a sângelui. Actorul şi-a început cariera în cinematografie în 1963 şi a jucat în aproape 30 de filme. Unul dintre cele mai memorabile roluri ale acestuia este cel al lui Victor Petrini, din filmul "Cel mai iubit dintre pământeni" (după romanul omonim al lui Marin Preda), în regia lui Şerban Marinescu. Stefan Iordache este cunoscut şi pentru rolurile din "Dimineţile unui băiat cuminte" (1966), în regia lui Andrei Blaier, "Bietul Ioanide", de Dan Piţa, în 1980, "De ce trag clopotele, Mitică?", de Lucian Pintilie (1981), "Concurs" (1982), de Dan Piţa, "Ciuleandra" (1985), de Sergiu Nicolaescu, "Glissando" (1985), de Mircea Daneliuc şi "Ticăloşii" (2007), în regia lui Şerban Marinescu. Artistul a primit Premiul de Excelenţă în Cinematografia Românească în 2006, în cadrul celei de-a cincea ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Ştefan Iordache a jucat, de asemenea, pe scenele mai multor teatre. Pasionat de muzică, actorul şi-a lansat propriul album, "Magazinul meu de vise", în 2007. A colaborat cu Gheorghe Dinică şi Nelu Ploieşteanu la albumul "Cântece de petrecere" (2003). În plus, el a realizat duete cu Sanda Ladoşi, pe albumul cântăreţei, "Nu mă iubi" (1997). Vestea morţii fulgerătoare a actorului, despre a cărui boală nu se ştia mare lucru, i-a uimit pe colegii de breaslă, care şi-au declarat regretul pentru o asemenea pierdere. Preşedintele Traian Băsescu menţionează, într-un mesaj de condoleanţe, că Ştefan Iordache este "un uriaş al scenei şi al filmului, care a oferit românilor inegalabila sa măiestrie şi devotamentul său pentru arta teatrală".

"CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI" - STEFAN IORDACHE il intruchipeaza pe Petrini. Filozof de profesie, e ridicat de Securitate, din pasnicul sau camin, si supus anchetei, din cauza unei scrisori interceptate pe care unul dintre fostii sai colegi de faculatate o incheia cu un banc stupid, schimbat frecvent intre ei: "Astept ordonante". Experienta de detinut in universul concentrationar si apoi intre zidurile la fel de inchise, ale "libertatii" ii largesc eroului orizontul
filozofic. Un film cat 1000 de vorbe, o pagina din istoria neagra a Romaniei.