26 iun. 2009

TELEVIZIUNEA - MIJLOC DE PROSTITUTIE MEDIATICA CU IMPLICATIE POLITICA


Cum percep televiziunile taxa de protectie. Metoda Ridzi si altele

de Dan Tapalaga HotNews.ro
Joi, 25 iunie 2009, 18:50 Actualitate | Opinii

Unele televiziuni si-au pus la punct metode de stors bani, de inselat telespectatori si de protejat politicieni dupa tipicul afacerilor mafiote. Afacerea Ridzi – 2 Mai e doar una dintre ele si un bun pretext sa vorbim despre alte metode utilizate in special de televiziunile de stiri. Ele au scapat ieftin, desi sunt complicele ministrului pe care astazi il toaca pentru o culpa imputabila, culmea, si lor. Monica Iacob Ridzi nu-si putea cumpara imagine pe bani publici daca televiziunile nu acceptau sa-si pacaleasca telespectatorii. Metodele prin care televiziunile colecteaza taxele de protectie s-au sofisticat si rafinat. Din relatarile unor politicieni, oameni de televiziune si in urma investigatiilor HotNews.ro, am intocmit un scurt inventar.

* Metoda sponsorizarii generoase. Cine are bani de dat la televiziuni are linistea asigurata. Ministerul Turismului, de pilda, sponsorizeaza emisiunea Realitatea All Inclusive cu aproape 200.000 de euro. Parteneriatul dintre Realitatea TV si Ministerul Turismului se refera, conform raspunsului oficial primit de la minister, la “Productia unui mini jurnal zilnic de 10 min. in care sã fie prezentate diverse destinatii turistice din Romania pe postul de televiziune Realitatea TV in perioada 18 mai – 30 sept 2009 intitulat Realitatea All Inclusive in valoare de 832.167 lei”. Intamplator sau nu, ministrul Elena Udrea e scutita de critici si se bucura – asta o poate confirma orice producator din Realitatea – de un regim preferential. Se bucura de transmisii in direct, de interviuri inregistrate o data, de doua sau de trei ori pana cand ministrului ii place cum iese. Acest tip de sponsorizare, altfel perfect legal, pare sa functioneze ca o taxa de protectie.

* Metoda Ridzi simpla. Ministerul incheie contract cu o firma, care primeste mai multi bani decat ar merita pentru serviciile pe care urmeaza sa le presteze. Firma incheie apoi un asa numit contract de publicitate cu televiziunile, care este de fapt o simulatie. In realitate, firma incheie un contract pentru ca politicianul, ministrul sau politicianul cutare sa apara la televizor in regim preferential.

* Metoda Ridzi complicata. Se aplica si cu firme care n-au incheiat inca contracte cu statul, dar spera sa o faca. Exista companii interesate sa-si faca publicitate la televizor doar in campaniile electorale. Nu se uita la discounturi, platesc mai mult decat rate-card-ul pe emisiune si sunt foarte generosi. In realitate, ele platesc promovarea unui anume politician, de la care spera sa-si recupereze investitia prin intermediul unor contracte generoase pe bani publici. E o metoda aproape imposibil de probat. Nu poate nimeni acuza o firma ca platit peste pretul pietei reclama la televizor. E si mai greu de probat ca a facut-o in contul unui politician. Mecanismul poate fi devoalat numai daca cineva din firma sau politicianul sponsorizat s-ar autodenunta.

* Metodele s-au rafinat si mai mult in ultimii ani. Ca sa evite orice neplaceri, firmele care sustin in mod interesat un politician evita sa incheie contractul direct cu televiziunea de stiri. O fac in schimb cu o asa numita firma de consultanta in afaceri. In acest fel, se pierde legatura directa intre mediul privat si anumiti politicieni. Firma de consultanta in afaceri se afla, de regula, tot sub controlul mogulilor TV.

* Metoda Ridzi a fost patentata sub regimul Nastase. Fostul premier se plangea atunci ca anumiti ministri – aluzia era la Mitrea si Dan Ioan Popescu isi cumpara linistea la televizor pe banii Guvernului, iar el o incaseaza. Nu era chiar asa. Nici el n-o prea incasa. Diferenta dintre contractele de atunci si cele de acum e ca ministrii PSD n-ar fi scris niciodata, negru pe alb, intr-un contract cu o firma-intermediar de cate ori vor sa apara la televizor in jurnalele de stiri, asa cum a facut Ridzi. Astfel de clauze erau convenite doar verbal.

* Metoda tonomat. In campaniile electorale, televiziunile de stiri in special le-au transmis candidatilor si partidelor verde-n fata: nu platiti, nu apareti. Ceea ce ar fi corect, daca am vorbi despre un regim de publicitate electorala. Dar partidele si candidatii platesc sa apara la stiri, la majoritatea emisiunilor de dezbateri sau in transmisii directe, nu la sectiunea publicitara. Altfel spus, telespectatorul e pacalit. El crede ca asista la un eveniment socotit important de televiziuni, dar i se livreaza propaganda. El nu primeste o stire curata, ci publicitate mascata. Problema s-ar rezolva simplu, daca acest tip de promovare politica ar fi marcat cu P, astfel incat telespectatorii sa fie avertizati.

* Metoda firmelor cu actiuni la purtator. Problema e ca si partidele cheltuiesc bani negri in campanii si n-au nici un interes sa-i plateasca in conditii legale. Astfel ca unii moguli le pun la dispozitie metode sigure pentru a plati fara riscuri prea mari. Una din metode este plata banilor in contul unor firme off-shore cu actiuni la purtator. Adica, firma nu are un actionar anume, proprietarul ei fiind cel care se afla in posesia certificatului de actionar care nu este nominal. In acest fel, e imposibil de dovedit ca un anumit politician si-a cumparat o aparitie la televizor.

* Metoda e indirect confirmata de Mihai Craiu, unul dintre vanzatorii de publicitate care face afaceri atat cu Sorin Ovidiu Vantu, cat si cu cel condus de familia Voiculescu. Intr-un interviu HotNews.ro realizat de Iulian Comanescu, Mihai Craiu declara: "Participam la 20-30 de licitatii pe luna, avem niste deal-uri cu tipografii, vindem servicii de tiparire, pur si simplu, pentru ceea ce cuprinde piata de tipografii. Din toate aceste activitati reusim sa ne asiguram niste venituri care sunt publice - atentie, nu cunosc foarte multe companii care sa aiba nebunia asta si multi m-au intrebat: "De ce nu ti-ai optimizat profitul, nu l-ai aruncat afara?"

* Metoda firmelor de consultanta. Alte metode dezvaluite de oamenii din televiziuni: firma de consultanta. Unii ziaristi care apar in emisiuni de dezbateri incheie asa numite contracte de consultanta cu anumiti politicieni. In baza lor, politicienii apar sau nu la unele emisiuni, iar ziaristii, la randul lor, recita o partitura sau alta.

* Metoda cash. Alte televiziuni incaseaza bani cash, la valiza. Primitiva si mai putin uzitata, e tot o metoda ilegala din simplul motiv ca banii nu sunt fiscalizati.

* A nu se intelege ca afacerile televiziunilor cu statul sau contractele incheiate cu politicieni sunt din start suspecte sau de evitat. Cata vreme televiziunile nu-si ascund serviciile prestate si sumele sunt legal fiscalizate, orice tip de contract e perfect legitim.

* Metodele ilegitime de incasat bani de la politicieni sunt un pericol la adresa democratiei pentru ca distorsioneaza un intreg sistem de valori, de promovare si falsifica grosolan realitatea. Iar cauza acestor distorsiuni sunt banii murdari. In televiziuni intra sute de mii de euro, bani care ar trebui sa se regaseasca in conturile televiziunilor ca fiind atrasi din publicitate iar apoi sa se regaseasca in produse marcate cu P. De cele mai multe ori, nu se intampla asa, iar la capatul acestor metode ilegale de aspirat bani negri rezulta un produs jurnalistic mincinos prezentat ca fiind de un alb imaculat.

* Afacerea Ridzi-2 Mai, dezvaluita de GSP, ar trebui sa duca la demisia ministrului. Dar cum ramane cu cealalta fata, nevazuta si mai putin discutata, a afacerii? Daca Ridzi a gresit, cine de la televiziunile de stiri plateste pentru complicitate? Cine a platit vreodata de la TV, desi murdaria de acolo atinge nivelul celei din politica.

Sursa : de Dan Tapalaga HotNews.ro
Joi, 25 iunie 2009, 18:50 Actualitate | Opinii

Generated image

24 iun. 2009

RMGC - Gogoneaua Montana Glod Corporation



Generated image

GATA CU INSELATORIA - CNA-ul FACE IN SFARSIT DREPTATE SI OPRESTE DE LA DIFUZARE SPOTURILE MINCINOASE "Rosia Montana - 4 miliarde de dolari"


CNA a decis, marti, sa opreasca de la difuzare campania pentru Rosia Montana, apreciind ca spoturile TV in care se afirma ca "Noul proiect Rosia Montana aduce Romaniei 4 miliarde de dolari" contravin reglementarii potrivit careia publicitatea trebuie sa informeze corect.

Cu doar doua zile inainte de sfarsitul campaniei respective, CNA a luat aceasta decizie la capatul unor discutii in care s-a pus problema cat ar aduce acest proiect statului roman intr-o forma sau alta si cat din cei "4 miliarde" doar "raman in Romania" si cat ar reprezenta "investitii", cum se sugereaza in spoturi.

CNA a luat aceasta decizie pe baza unei pozitii a Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC), ce arata ca:

* "Succesiunea in spoturi a afirmatiei "In ce proiecte ar trebui sa investeasca Romania 4 miliarde de dolari?" si a afirmatiei "Noul proiect Rosia Montana aduce Romaniei 4 miliarde de dolari" pot induce consumatorului ideea ca cele 4 miliarde de dolari sunt in totalitate la dispozitia statului roman pentru a fi investite de catre acesta in proiectele propuse in raspunsurile obtinute prin vox-pop".
* In fapt, din datele prezentate chiar de compania Rosia Montana Gold Corporation pe pagina de internet (...) rezulta ca din cele 4 miliarde de dolari introduse in economia romaneasca (...) doar 1,8 miliarde de dolari sunt beneficii directe ale statului.
* Prin aceasta se incalca reglementarile Codului de Practica in Publicitate privind evitarea afirmatiilor sau reprezentarilor ce pot insela consumatorii.(continuare articol)

SURSA : de C.I. HotNews.ro
Marţi, 23 iunie 2009, 17:59 Economie | Media & Publicitate



Generated image

22 iun. 2009

HOLOCAUSTUL ECONOMIC DIN LUMEA A TREIA SI FALSA INTERVENTIE DE SALVARE A BANCII MONDIALE



Economiile celor mai sărace naţiuni din lume vor pierde aproximativ un trilion de dolari în acest an, conform primei analize detaliate a impactului pe care îl va avea criza economică asupra ţărilor aflate în dezvoltare, scrie The Guardian.


Cifrele publicate astăzi de Banca Mondială arată că recesiunea financiară va reduce la jumătate fluxul banilor către naţiunile emergente, în urma pierderilor din 2008. În ciuda demersurilor americane şi britanice de a reduce impactul crizei, lipsa capitalului internaţional înseamnă că ţările sărace vor rămâne în recesiune atât timp cât companiile şi guvernele sunt private de investiţii.

Generated image

19 iun. 2009

CU PIB-UL ROMANIEI LA SACOSA

Doi japonezi prinsi la frontiera cu obligatiuni in valoare de 134 miliarde dolari

GDF, politia financiara italiana, a oprit la granita dintre Italia si Elvetia doi japonezi care transportau obligatiuni americane in valoare de 134 de miliarde de dolari, scrie cotidianul german Der Spiegel.

Cei doi se aflau intr-un tren care plecase din Italia si au fost controlati in statia Chiasso care se afla pe teritoriul Elvetiei. Ei au afirmat ca nu au nimic de declarat, insa in urma unui control detaliat al bagajelor s-a descoperit ca una dintre valize avea 249 de obligatiuni emise de Federal Reserve cu o valoare nominala de 500 de milioane dolari fiecare, precum si 10 obligatiuni Kennedy cu o valoare nominala de un miliard de dolari fiecare.


*In 2008, PIB-ul Romaniei s-a cifrat la 134 miliarde de euro

In prezent, GDF verifica valabilitatea acestor obligatiuni. Daca ele se vor dovedi autentice, amenda pe care o vor primi in virtutea legislatiei actuale s-ar putea ridica la 38 miliarde de euro, iar evenimentul va intra intra in istorie drept cea mai mare incercare de contrabanda cu titluri de stat. (banknews.ro)

Generated image

18 iun. 2009

DORINTA

"Cum aş vrea ca, într‑o zi, toţi oamenii cu ocupaţii sau cu misiuni, căsătoriţi sau nu, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, serioşi sau superficiali, trişti sau veseli, să părăsească locuinţa şi birourile lor şi, renunţînd la orice fel de datorii şi obligaţii, să iasă în stradă şi să nu mai voiască să facă nimic. Toată această lume îndobitocită, care munceşte fără nici un sens sau se iluzionează cu aportul personal la binele umanităţii, care lucrează pentru generaţii viitoare sub impulsul celei mai sinistre amăgeli, ar trăi în astfel de momente capitale o răzbunare pentru toată mediocritatea unei vieţi nule şi sterile, pentru toată irosirea care n‑a avut nimic din excelenţa marilor transfigurări."

Emil Cioran - Pe culmile disperarii (1934)