Horoscop Smart

Nu stiu ce credeti voi da la mine se potriveste perfect :) chiar daca nu prea am inteles asocierea cu ornitorincul, ma regasesc 100% in cele scrise la zodia mea. Chiar si asa, nu cred in prevestirile zilnice pentru ca sunt in totalitate rodul unor oameni cu prea multa imaginatie si timp liber. Enjoy!

Berbec (21.03-20.04)

Planeta dominantă: Marte, planeta încăpăţănării şi încăierărilor.

Animalul sacru: bărzăunul

Personalitate: Berbecul guvernează capul, drept pentru care Berbecii sunt experţi în a se arunca cu capul înainte, a face doar ce-i taie capul şi a da cu capul de pragul de sus. Sunt foarte siguri pe ei în tot ce fac, chiar şi când fac cele mai monumentale prostii. Plini de energie şi iniţiativă, sunt atât de grăbiţi şi de ocupaţi, încât nu au timp să gândească. Cu toate astea, în înţelepciunea lor nemărginită, ştiu întotdeauna ce e mai bine pentru ceilalţi. Nimeni n-are voie să-i contrazică, în timp ce ei îşi păstrează dreptul inalienabil de a contrazice pe toată lumea. Specialitatea lor este viteza, din care cauză au mereu fel de fel de vânătăi, arsuri sau tăieturi şi sunt clienţi fideli ai service-urilor şi asigurărilor auto. Cea mai mare afacere a vieţii lor este sexul, pe care-l practică numai din dragoste, chiar dacă dragostea respectivă nu durează decât o zi.

Meseria potrivită: director, pompier, instructor de sex, bungeejumper, spărgător de bănci.

Pizza magică: Diavolo.

Medicamentul norocos: energizantele

Taur (21.04-21.05)

Planeta dominantă: Venus, planeta trăndăviei şi a lascivitătii,

Animalul sacru: vaca indiană

Personalitate: Taurul e recunoscut pentru stabilitate şi perseverenţă, de fapt două modalităţi de exprimare a lipsei de imaginaţie. Universul lui se mărgineşte la ce poate să vadă, să guste sau să pipăie. Noţiunile complexe îl tulbură profund, iar îndărătnicia lui n-are semăn - dacă a apucat într-o direcţie, aşa o ţine. O schimbare de macaz ar implica un efort fizic şi intelectual prea mare pentru lenea lui. În ciuda obtuzităţii, dă însă dovadă de o aprigă viclenie atunci când îşi apără pielea sau vrea să obţină ceva. E maestru în a scoate castanele din foc cu mâna altuia. Dincolo de falnica-i robusteţe, Taurul ascunde o abominabilă laşitate.

Meseria potrivită: contabil, lăutar, coafeză, manechin, pom-star,degustător de maioneză. Pizza magică: Rusticana

Medicamentul norocos: întăritoarele (sexuale)

Gemeni (22.05-21.06)

Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi nevricalelor.

Animalul sacru: papagalul

Personalitate: Gemenii sunt isteţi şi foarte adaptabili, cu alte cuvinte nişte oportunişti lipsiţi de scrupule. Stăpânesc perfect arta comunicării şi pot să te mintă în faţă fără să clipească. Sunt drăgălăşenia întruchipată când vor să obţină ceva şi de-a dreptul sadici când au chef să se joace cu nervii altora. Sprinteni şi îndemânatici, dispar când ţi-e lumea mai dragă şi pot face nevăzute diverse obiecte care li se par interesante. Îşi scot din minţi şefii şi consorţii, dar nici unii nu-i dau afară, din cauză că se pricep să le spună bancuri. În dragoste, sunt deschişi tuturor posibilităţilor şi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei. Cu toate astea, în clipele romantice au tendinţa de a-şi exprima pasiunea uitându-se pe pereţi.

Meseria potrivită: agent de vânzări, scamator, chelner, escroc.

Pizza magică: Calzone.

Medicamentul norocos: gargara.

Rac (22.06-22.07)

Planeta dominantă: Luna, astrul toanelor şi născocirilor..

Animalul sacru: lipitoarea

Personalitate: Racul este un profitor nesătul, al cărui unic scop în viaţă e să care în bârlog tot ce-i pică în mână. Este mai zgârcit şi mai apucător decât tot neamul hărciogilor la un loc. Se spune că ar fi diplomat, dar în realitate manipulează pe toată lumea ca să-şi rezolve interesele. Zâmbeşte graţios, înşiră verzi şi uscate şi joacă tot timpul teatru, fiind foarte popular printre cei gură-cască şi slabi de minte. Are mania de a coopta tot soiul de rataţi pe care îi psihanalizează sau îi îndoctrinează cu predici filozofice ori cuvântări patriotice. Îşi iubeşte casa, dar nu este lipit de ea. Ros de morbul vagabondajului, dispare periodic pentru diverse intervale de timp. Din nefericire, se întoarce mereu înapoi ... În dragoste este adeptul romantismului siropos şi leşinat. Asta, la început, căci mai devreme sau mai târziu va scoate la bătaie un nimicitor arsenal de tocare măruntă a nervilor: toane, nazuri, îmbufnări, bombăneli, bănuieli, accese masochiste şi şantaje sentimentale.

Meseria potrivită: politician sau afacerist interlop (la alegere), poet, cămătar, pitic de grădină.

Pizza magică: Quattro formaggi.

Medicamentul norocos: alcoolul

Leu (23.07-22.08)

Planeta dominantă: Soarele, astrul egoismului şi îngâmfării.

Animalul sacru: pupăza

Personalitate: Leul este un lider înnăscut şi, ca toţi liderii, se înalţă strivindu-i pe cei cu mai mult bun-simţ decât el. Subordonaţii îi acordă respectul cuvenit, dar I-ar strânge de gât cu maximă plăcere. Ambiţie! ca nimeni altul. consideră că a atins poziţia cuvenită doar atunci cân nu mai are vreun loc alb pe cartea de vizită. Se iubeşte atât de mult pe sine încât îşi pupă oglinda de câte ori se crede singur. Este aşa de obsedat de onoruri că, dacă primeşte o cupă la campionatul de şotron, e în stare să umble cu ea atârnată la gât, să vadă lumea cât de grozav este. Atrage atenţia în orice adunare: fie este cel mai înzorzonat personaj, fie aruncă cu banii în toate părţile, fie poartă o armă.. Pozează tot timpul, doarme pe stânga fiindcă profilul drept îl avantajează mai mult şi arată cu degetul mijlociu ca să-şi expună mai bine diamantul de multe carate. În dragoste, este la fel de înflăcărat ca un furnal şi la fel de discret o trompetă cu amplificator.

Meseria potrivită: împărat, şef de bloc, portar de hotel, dresor, hingher

Pizza magică: Quattro stagioni.

Medicamentul norocos: toxina botulinică.

Fecioară (23.08-22.09)

Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi a isteriilor.

Animalul sacru: ciocănitoarea

Personalitate: Zodiacele critică spiritul critic al fecioarei, punând-o astfel într-o situaţie critică. Cum, pe deasupra, fecioara mai e şi metodica punctuală şi perfecţionistă, sfârşesc prin a-i scoate pe toţi din pepeni. Obsedată de igienă, detalii şi clasificări, este capabilă să caute bacteriile cu lupa, să frece duşumelele periuţa sau să pună rufele în maşina de spălat nu doar pe culori, ci şi ordine crescătoare şi alfabetică. Miroase enervant de curat, ceea ce leagă spiritual de cânii şi pisicile din cartier. Fecioara este o fană a listelor, tabelelor şi regulamentelor pe punele subpuncte, care, în loc să-i simplifice, îi încâlcesc teribil existenţa. Scurt, orice fecioară veritabilă este: 1. mereu ocupată cu o mie de nimicuri sau să-şi bage nasul unde nu-i fierbe oala. 2. tipicară; 3. ipohondră: 4.cicălitoare: 5. cărpănoasă: 6. maniacă: 7. absolut necesară (din păcate). În dragoste, are căldura unei frapiere şi fantezia unui birocrat.

Meseria potrivită: analist politic, CTC-ist, agent de dezinsecţie, sora medicală (sau frate).

Pizza magică: funghi.

Medicamentul norocos: toate, fără excepţie

Balantă (23.09-22.10)

Planeta dominantă: Venus, planeta trândăviei şi lascivităţii.

Animalul sacru: bibilica

Personalitate: Balanţa are certe înclinaţii intelectuale, utile în studiul aprofundat al programului tv, şi un înalt simţ artistic, reflectat în flerul cu care-şi asortează pantofii cu lenjeria. Plină de graţie şi eleganţă, umblă cu nasul pe sus, strâmbând suveran din el la orice încălcare a etichetei. Se zice că adoră confortul şi armonia, ceea ce în traducere liberă înseamnă că este leneşă şi n-are principii ferme. Despre Balanţă se mai spune că este o bună colaboratoare şi sfătuitoare: în orice problemă, expune câteva zeci de soluţii, ca apoi să-l lase pe celălalt să decidă. Cât despre vestitul ei echilibru, cel mai în măsură să comenteze ar fi psihiatrul care o tratează. În lipsa lui, se acceptă şi mărturiile apropiaţilor, adânc îngrijoraţi de viteza cu care-şi schimbă părerile şi de costurile mărite ale dulciurilor pe care le înghite atunci când e deprimată. Cel mai de seamă lucru din viaţa ei este dragostea, subiect bogat în detalii picante, prea indecente ca să poată fi relatate.

Meseria potrivită: agent matrimonial, arbitru, escortă, gigolo, tester de hamace, rentier.

Pizza magică: Capricciosa.

Medicamentul norocos: gelul anticelulitic.

Scorpion (23.10-21.11)

Planeta dominantă: Pluto, planeta obsesiilor şi paranoiei.

Animalul sacru: vipera

Personalitate: Scorpionul are foarte mult magnetism personal: atrage cuiele ruginite, cutiile de conservă, dramele şi ghinioanele. Are emoţii intense, idei fixe şi puterea de a deochea. Este atât de încordat, încât dă impresia că suferă, iar încordarea lui face să se defecteze obiectele din jur. Chiar şi cei apropiaţi sunt profund afectaţi, de unde şi bafta pe care o are la moşteniri. Ştie ce vrea, dar caută să obţină totul pe căi ocolite. E genul care mai bine îşi otrăveşte duşmanul decât să-i dea un pumn în nas. Paranoic, vede peste tot pericole, intrigi şi conspiraţii. Asta nu-l împiedică să umble cu fitile şi să-i manipuleze pe ceilalţi. Îi consideră prieteni doar pe cei de care se poate folosi, iar prietenii n-au încredere în el, fiindcă ştiu că n-are mamă, tată sau scrupule, şi atacă subversiv, sub centură. În dragoste, este un obsedat sexual frustrat, gelos şi posesiv, care-şi scoate din minţi perechea cu bănuielile şi cu gusturile lui anormale.

Meseria potrivită: detectiv, medic legist, pândar, scafandru, vânător de fantome.

Pizza magică: Siciliana.

Medicamentul norocos: extractul de mătrăgună.

Săgetător (22.11-21.12)

Planeta dominantă: Jupiter, planeta exceselor şi a glumelor proaste.

Animalul sacru: grangurul

Personalitate: Săgetătorul este un inconştient optimist, a cărui specialitate este datul cu bâta în baltă: scoate perle după perle cu un aer de savant atotştiutor, face glume proaste şi râde fără rost. Este un snob care-şi poartă hainele cu etichetele pe-afară şi se laudă cu vedetele de teleshopping pe care le frecventează.. Promite marea cu sarea, dar când trebuie să-şi ţină promisiunile este lovit de amnezie. Adoră maşinile, pe care le conduce cu plăcere şi cu mare viteză, în cei mai falnici pomi de pe marginea drumului. fiindcă se crede cel mai tare, se bagă în bucluc şi trece razant pe lângă dezastre. Scapă însă cu bine, căci beneficiază de clauza berzei chioare, care i-a fost acordată pentru a nu rămâne zodia cuI doar cu 11 zodii. Când se îndrăgosteşte, iubeşte cu foc, din toată inima.. Problema e că, având o inimă foarte mare, alesul sau aleasa se poate trezi într-un ventricul teribil de aglomerat.

Meseria potrivită: parlamentar, sociolog, pocherist, paraşutist, turist.

Pizza magică: Hawaiana.

Medicamentul norocos: laxativele.

Capricorn (22.12-20.01)

Planeta dominantă: Saturn, planeta parvenirii şi anchilozării.

Animalul sacru: catârul

Personalitate: Capricornul e un parvenit planificat, care se chinuie să ajungă în moţul ierarhiei şi-şi urmăreşte interesele cu îndârjire de buldog. Perseverenţa cu care merge pe drumul stabilit arată că de fapt nu are alternative sau alte bucurii în viaţă. Încăpăţânarea lui este monumentală - mai mare ca a Berbecului şi a Taurului, care sunt, totuşi, nişte vietăţi relativ normale. Şi la capitolul rezistenţă stă bine - în cazul unui cataclism planetar s-ar număra printre puţinii supravieţuitori, alături de şobolani şi insecte. Grozav de suspicios şi sigur că nimeni nu e mai competent ca el, n-are somn dacă nu controlează totul. Deţine un stoc impresionant de temeri şi complexe pe care, fiind foarte orgolios, face eforturi să şi le mascheze. De aici, o permanentă încordare, care-i dă aerul cuiva care a înghiţit o coadă de cazma ... fiind din cale-afară de plictisitor, îşi găseşte greu o pereche care să-l suporte. Singurul care îl tolerează este alt Capricorn.

Meseria potrivită: în asigurări, IT, liftier, călugăr, paznic.

Pizza magică: Margherita

Medicament norocos: antidepresivele.

Vărsător (21.01-19.02)

Planeta dominantă: Uranus, planeta convulsiilor şi ciudăţeniilor.

Animalul sacru: ornitorincul

Personalitate: Vărsătorii sunt cele mai ciudate fiinţe de pe Terra, ceea ce explică frecvenţa mărită cu care sunt răpiţi de marţieni. Nu se ştie totuşi dacă aceştia îi selectează doar pentru a le studia anomaliile sau fiindcă îi consideră o specie înrudită. Oricum, este ceva în neregulă cu ei, deoarece au idei stranii, reacţii imprevizibile şi fac totul pe dos faţă de restul omenirii. Se spune că sunt deschişi la nou, le place să experimenteze şi au o fire independentă. Asta înseamnă că dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, adera la cele mai fistichii diete sau curente religioase şi îi doare în cot de părerea celorlalţi. În plus, sunt deosebit de agitaţi, ceea ce nu este bine, căci excesul de energie le permite să-şi pună în practică proiectele utopice şi iniţiativele anarhiste. Prietenii îi suportă maximum două ore, iar rudele lor migrează în alte cartiere. Cât despre dragoste, Vărsătorilor nu le este prea clar ce înseamnă ... !

Meseria potrivită: futurolog, revoluţionar, guru, vânzător de gogoşi.

Pizza magică: Napoletana.

Medicamentul norocos: sedativele.

Pesti (20.02-20.03)

Planeta dominantă: Neptun, planeta confuziei şi dependenţelor.

Animalul sacru: balena

Personalitate: Peştii sunt nişte vieţuitoare blânde şi buimace, care cred tot ce le îndrugă primul venit. În capul lor este un talmeş-balmeş de impresii şi intuiţii, ce face imposibilă o activitate neuronală decentă. Fiind incapabili să emită vreun argument logic, au devenit la rândul lor experţi în abureală şi îmbrobodire. Se spune că sunt creativi şi talentaţi, ceea ce înseamnă că producţiile lor îi turmentează atât de tare pe ceilalţi, încât le anihilează puterea de discernământ.. Foarte sociabili din fire, se înţeleg de minune cu animalele, handicapaţii, delincvenţii şi spiriduşii de casă. Misterele şi superstiţiile exercită asupra lor o mare fascinaţie: admira grozav iscusinţa cu care îşi apără intimitatea monstrul din Loch Ness, iar când nu le place vremea de-afară îşi îmbracă plini de încredere hainele pe dos. Dar marca lor distinctivă este enorma capacitate de a iubi. Peştii se îndrăgostesc total şi iremediabil de cine nu trebuie, când nu trebuie sau ... de câte persoane nu trebuie!

Meseria potrivită: veterinar, fotograf. curăţitor de piscine, hipiot, medium, traficant.

Pizza magică: Tonno.

Medicamentul norocos: Untura de peşte.

Sursa: www.dob.ro

The death of the dollar?

By Professor Ngaire Woods
Presenter, Analysis, BBC Radio 4

We are living in economic chaos. Banks, homes, jobs, and businesses are at risk. Yet curiously, the one thing that seems stable is the dollar.
It is a symbol - and a lever - of American power and leadership, itis the standard unit of account for much of the world's economic activity. And in times of crisis, it has often seemed a safe haven.
But in the longer term, some experts believe this crisis could mark a turning point in the dollar's fortunes, hastening a fall from power which has seen its value decline over several years before its recent rally.

"I think today's financial crisis is going to hasten the end of the dollar as the world's reserve currency", says Avinash Persaud, chairman of Intelligence Capital Limited.

"For the first time ever we're now seeing that in the financial markets it costs money to guarantee you against a US government default." ..... more here

UFC 91 - Randy Couture vs. Brock Lesnar - Fight Preview

UFC 91: COUTURE vs. LESNAR will be available live on pay-per-view at 10 p.m. EST/7 p.m. PST on iN DEMAND, DIRECTV, DISH Network, TVN, Bell ExpressVu, Shaw Communications and Viewer’s Choice Canada for a suggested retail price of $44.95 for standard definition or high-definition broadcasts (where available).

We got a first glimpse at the UFC 91 promo trailer back at Ultimate Fight Night 16, here it is again in case you missed it.



A UFC Hall of Famer whose name is synonymous with mixed martial arts, Randy ‘The Natural’ Couture (16-8) is the only fighter in history to win the UFC world heavyweight title three times, and that’s not even mentioning his two UFC light heavyweight titles. Owner of heavyweight wins over the likes of Maurice Smith, Vitor Belfort, Kevin Randleman, and Pedro Rizzo (twice), the 45-year old Las Vegas resident turned back the clock in 2007 with a stirring win over Tim Sylvia at UFC 68 that netted him his third heavyweight crown. Couture defended his title for the first time at UFC 74 with a third round TKO of number one contender Gabriel Gonzaga, and now the man often referred to as “Captain America” will look to prove once again that he should never be counted out in a fight when he takes on Brock Lesnar.

“I have a lot of respect for Brock as an athlete and a collegiate wrestler, but I know exactly where he’s at, he’s trying to make the transition from a wrestler to mixed martial arts,” said Couture. “I’ve been there, done that, and I know what the pitfalls are. This will be an interesting matchup, and it will be very nice to be home in the Octagon for this fight.”

A physically gifted athlete with the size, speed, and power to impose his will on any opponent, Brock Lesnar (2-1) made an immediate impact in the UFC when he debuted here in February of 2008, and he has his sights set on shocking the world on November 15th. A four-time All-American, two-time Big Ten Champion, and 2000 NCAA Division I National Champion in wrestling, Lesnar made a name for himself internationally after college as a professional wrestler, but he soon found his true love in mixed martial arts in 2006. After a 69 second win in his pro debut a year later, Lesnar entered the UFC and made a positive impression in a loss to former heavyweight champion Frank Mir at UFC 81, but at UFC 87 in August, the Minneapolis-St. Paul resident showed why he is rapidly becoming one of the most feared fighters in the sport today and an immediate threat to the heavyweight throne.

"It's an honor to fight Randy Couture, he's a legend in this sport, and to get the chance to test myself against him is a gift," said Lesnar. "A lot guys would love to have this opportunity, Randy is the UFC heavyweight champion. There is one goal that I've had since I started training in MMA and that is to capture the title. Now that I'm getting the chance, nothing is going to stop me. I'm walking out of the Octagon with the belt around my waist.

Quantum Of Solace - World Premiere

Quantum Of Solace world premiere pictures: See Daniel Craig and other stars on the red carpet for the new James Bond movie

Daniel Craig took time out to sign autographs for fans despite bitterly-cold temperatures in London's Leicester Square for the royal world premiere of the latest James Bond movie Quantum Of Solace.

He was joined at the glitzy gala opening by White Stripes singer and current Bond theme star Jack White, who was accompanied by his British supermodel wife Karen Elson, looking stunning in black silk.

Link - More pictures here

Also at the bash - which was being followed by a no-expense spared £1million after party at Battersea Power Station - were Sir Bob Geldof and another supermodel, Aussie Elle Macpherson in a tiny mini dress.

To see all the stars out on the red carpet - and the celeb ladies daring to bare their flesh despite the icy weather - click on the picture below:

By Jody Thompson, Mirror.co.uk

Scouting For Girls - I Wish I Was James Bond

Ridică mâna împotriva bătăii copiilor!

Peste 65% dintre romani considera ca pedeapsa fizica aplicata copilului este acceptabila si reprezinta o forma de educare, potrivit datelor prezentate de subsecretarul de stat Gabriela Tonk, joi, la lansarea unei campanii de sensibilizare impotriva pedepsei corporale aplicate celor mici.



In primele sase luni ale anului, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) a inregistrat, de la nivelul judetelor, aproximativ 5.800 de cazuri de abuz impotriva celor mici, dintre care 805 au fost cazuri de abuz fizic, informeaza NewsIn.

"Pedeapsa corporala este, in continuare, cea mai raspandita forma de violenta impotriva copiilor si, ca raspuns, Consiliul Europei a lansat o campanie prin care se solicita interzicerea prin lege si eliminarea pedepsei corporale din scoli, sisteme penale, structuri alternative de ingrijire si in particular, in familie", a specificat coordonatorul Biroului de Informare al Consiliului Europei, Mariana Nitelea.

Campania, numita "Mainile tale ar trebui sa protejeze nu sa pedepseasca. Ridica mana impotriva bataii", care se va desfasura intre 16 octombrie si 10 decembrie, este organizata de ANPDC, Ministerul Educatiei si Consiliul National al Audiovizualului si are ca parteneri Fundatia Scheherezade si Biroul de Informare al Consiliului Europei in Romania.

Initiativa este sustinuta de doua organizatii ale copiilor: Consiliul Copiilor "Spune!" si Consiliul National al Elevilor, care vor promova campania in special in centrele de plasament si in mediul rural.

Campania europeana de sensibilizare a fost lansata, pe 15 iunie, in Croatia, si a inceput deja si in Polonia, Ucraina si Slovacia.

Campanie impotriva bataii copiilor

Campania se va desfasura la nivel mediatic, prin promovarea unui spot TV, in institutiile educationale din tara, prin intermediul Inspectoratelor Judetene, si in Directiile Generale Asistenta Sociala si Protectia Copilului din toate judetele.



De asemenea, vor fi organizate diverse activitati la nivel judetean, in scolile din mediul rural si mediul urban, constand in principal in discutii intre parinti, profesori si copii, legate de drepturile copiilor si metodele de educare a acestora.

In cadrul campaniei va fi promovat, de asemenea, telefonul copilului - 116111 - numar unic la nivel european, la care poate suna oricine observa o situatie de violenta impotriva unui copil.

"Aceasta campanie va fi un prilej in plus pentru noi de a aduce inca odata in atentia cadrelor didactice ca au obligativitatea de a ajuta la combaterea violentei impotriva copiilor. Un profesor care isi da seama ca un elev este batut acasa este obligat sa raporteze acest lucru directorului scolii, care va face demersurile necesare de a anunta Protectia Copilului", a precizat directorul general din cadrul Ministerului Educatiei, Liliana Preoteasa.

In anul 2007, au fost inregistrate de ANPDC aproape 10.000 de cazuri de abuzuri, neglijenta si exploatare, dintre care 1.424 au fost cazuri de abuz fizic. Iar asta in ciuda faptului ca, in Romania, aplicarea de pedepse corporale copiilor este interzisa prin lege inca din anul 2005.

La nivel mondial, peste 40 de milioane de copii cad victima violentei anual. Potrivit datelor UNICEF, in ultimele 12 luni, aproape 3.500 de copii sub 15 ani au murit din cauza agresiunii fizice sau a neglijarii. De asemenea, un copil din 10 se confrunta cu violenta la scoala.

The Book of Olga

The wife of an influential Russian banker, Olga Rodionova, 31, shocked the Moscow elite when she posed nude for several men's magazines. Now she is going to act in a softcore porn film

The photo session of the banker's wife and her new role of a glamour model have made her the talk of the Moscow elite. It is an unprecedented action for a woman of her status which has given rise to both censure and intense interest.The photos, include shots of Olga as a Dominatrix, wearing a scantly clad outfit in front of a Ferrari, and as a sassy 18th century marquise.

Olga Rodionova, the owner of a fashionable boutique and a mother of a ten-year-old girl, says there is no problem if a woman wants to show her wonderful body. “I think there is nothing bad about erotic scenes in my film. I have always dreamt of being an actress and I think a nude body is an art. I have no time to dispute with those who criticize my photos; these people are just narrow-minded. I feel sorry for them because they see no difference between pornography and erotica,” Olga Rodionova says.

MORE PICTURES HERE

Olga, a graduate of a commercial school, posed nude embracing a plush bear and also lying on a Soviet propaganda poster with policemen standing around. There is also a picture in which Olga has just sun glasses on; she stands under the portrait of Soviet leader Leonid Brezhnev and recruits stand in a line to caress her.

The Moscow elite was even stronger shocked with the reaction of Olga's husband Sergey Rodionov, a banking and publishing magnate. It is said that the husband approves of his wife's doings and even paid for some of the photo sessions himself.

Sergey Rodionov, 44, says that he was the first who took a nude picture of his wife. Some of Rodionov's business partners interpret Olga's behavior as adultery. “I tell my wife that rumors will die away soon, and the pictures will remind her of her young beauty even at the age of 90. I feel proud of her,” Sergey says.

Many of Russian men love to demonstrate the physical beauty of their wives. But the photo session of Rodionova is a sensation for the Moscow elite.

A man belonging to the Moscow elite says that a beautiful young wife is an obligatory attribute of every wealthy man in Russia. This is a peculiar feature of the status, which goes along with as a villa in the south of France, luxurious cars and bodyguards. But it is generally believed that rich men's wives must look gorgeous and buy expensive clothes but not take them off for career's sake, the man adds.

SURSA : PRAVDA.RU

THE TRUTH IS FREE

At freedocumentaries.org we strongly believe that in order to have a true democracy, there has to be a free flow of easily accessible information. Unfortunately, many important perspectives, opinions, and facts never make it to our televisions or cinemas (you can watch movies in our media category if you want to know why).

For this reason we decided to start freedocumentaries.org, a site where anyone with an internet connection can watch a movie to educate themselves or simply explore another perspective whenever they please. These movies aren't just for education but are also for entertainment.

As a secondary objective freedocumentaires.org allows independent filmmakers to have their message heard by viewers that they may not normally reach.

Our goal is to have everyone that watches a film at freedocumentaries.org learn something; whether it be a new perspective on a topic, simply understanding a conflict, or being more accepting of a certain belief system. We are proud to say that the vast majority of people that watch our films are glad they did so. In fact many people become addicted to watching documentaries after seeing a movie on our site.

VISIT US AT FREE DOCUMENTARIES .ORG

Student Is Billionaire Overnight

A student from Moldova has shot up the country's rich list after inheriting nearly a billion euros from a long-lost relative.

Sergey Sudev was left the 950 million euro fortune by an uncle he had not seen for 10 years.

But he must have made a good impression at their last meeting a decade ago, according to Russia Today.

It prompted the uncle, who lived in Germany, to write Sudev into his will straight away.

The student had no idea he stood to inherit a fortune and got on with his course in journalism.

Then one day there was a knock at his door in the town of Komrat - his uncle's agents had tracked him down to pass on the incredible news.

A shocked Sudev is reported to have said to them: "Is this a joke?"

The inheritance means he has become one of the richest men in Moldova, where the average monthly salary is around 270 euros.

Despite his new wealthy status, Sudev intends to complete his journalism studies.

But he's already spending much of his time fending off people asking for loans.
SURSA : SKY NEWS

REN AND STIMPY - STIMPY WINS 100000000000 $ :))

Definitely Addicted

HAPPY 100th POST :)))

Liars - Plaster Casts Of Everything

Liars
Origin	New York, United States of America (early years) Berlin, Germany
Genre(s)	Experimental rock Dance-punk Post-punk revival Noise rock Art punk
Years active	2000–Present
Label(s)	Gern Blandsten Records (2001-2003) Mute Records (2003-today)
Website	http://www.liarsliarsliars.com
Members
Angus Andrew Aaron Hemphill Julian Gross

Liars is a three-piece American band consisting of Australian-born Angus Andrew (vocals/guitar), Aaron Hemphill (percussion, guitar, synth), and Julian Gross (drums). Although initially lumped into the New York post-punk revival scene of the early 21st century, they have come to be categorized by their dramatic stylistic shifts between albums, while retaining a consistent interest in rhythm and sound texture.

Getting Through the Walls - Blek Le Rat Interview

© 1989 Angels

Think back to the year 1981, some of us were still pissing ourselves, or not even born. Rick Springfield was singing Jesse's Girl, Blonde was rapping to Rapture, Regan was doing some acting in the White House and Blek Le Rat was painting the streets of Paris. Unknowingly becoming one of the first pioneer stencil artist of the modern street art movement. Often overlooked by more well known media savvy stencil artists, Blek Le Rat was clearly behind many of the styles we see in the streets today. Although much of Blek's early work was in the streets of Paris, It was not long before he was traveling the globe and leaving street pieces at every stop, and he still is today. -Manuel Bello

© 1983 Irish Man in Protest

How would you describe Blek Le Rat?

Blek Le Rat is me, I am completely inside myself. (laughs) But seriously, as an artist I have always wanted to reach someone. When I was young I would dream of being a pop star. I came to New York in 1971 and it was during the hippy times. The times of Bob Dylan and the Rolling Stones. After being exposed to that I really wanted to be a pop star but as you can see that did not happen. Instead I became an artist. What can I say, I have a normal life, I do not go out very often. I have a wife and a child. I am focusing on my work a lot. I don't take drugs, no wine, no alcohol. Just a completely regular guy who happens to do art in the streets.

© 1986 self portait

What was it like growing up in Paris in the years following World War II?

Life in those days was not so easy. My life has been not so easy either, not because my parents were bad. My parents were very nice people and always remained together, although my father went through some difficult times. I was always very bad in school. I had a very hard time, some bad memories as a kid. My family life was different than most. My mother was Chinese, my father was born French, my grandmother was Jewish. So I came from a very different mix of cultures. There were many internal conflicts because of the differences. As a child you really do not understand this, it was not until I was 17-18 years old that I began to understand. Before that I was just a child. My father was a solder, he was born in 1914 during World War I. When he was 20 he went into the army, went into the second World War as a solder. As I said, my grandmother was Jewish, but fortunately my father was not raised up in a Jewish manner. He was captured and a German solder came to him and told him to drop his pants and show his parts to see if he was a Jew. Because he denied being a Jew (for obvious reasons) and based on what the German solder saw, he was not killed. Then, when I was 7 he went off to war in Algeria and when he returned he was completely destroyed. His will was broken and he was never the same.

© 2003 No more war, Berlin

What was the interest in art and what lead you to stencil work?

I had a very good friend who was from New York, and he told me that I must go to New York. He said for me it would be such a big discovery. You must remember this was 1971 in France, just 20 years after the war. Life at that time in France was very poor and there was not much going on. I traveled to New York and was really impressed by the graffiti art. Seeing the writing in the subway and a signature with a crown, I said to my friend Larry, "what is that, what does it mean?" Larry told me "I do not know, those people are insane." Keep in mind he too was an artist but he did not understand it either. At the time I was a student of architecture in Paris, it took me ten years to finish school. It also took me ten years to realize that graffiti art was very very important. At that time Basquiat and Keith Haring were not known in France, in the States maybe, but not in France. I had in mind the graffiti from New York and I knew that something was happening in New York by that time. I told my friend J.R. in Paris about the writing in the subway and the streets of New York and he said "That is a fucking great idea." In the beginning we tried to do American pieces but it did not work, we did not have the style. Also, the spray can paint was very expensive in France and we were very cheap with the paint, you know! It was impossible to do something beautiful. I also had this memory from a trip to Italy as a child and the face of Mussolini was stenciled on the walls of Paloma. I remember saying to my father "what is that?" He explained to me that during the war they would do these stencils as a form of propaganda. So with that in mind I told J.R. we are going to make stencils. Mostly because we did not want to stay a long time on the streets because of the police, this was something we could do very quickly. After some time I realized the police did not care. I made hundreds of rats and faces and J.R. made a banana. We would both sign Blek. This was the early part of 1981. We stayed together maybe one year and then J.R.'s wife told him not to go outside anymore and paint this crap, so I was left and I took the name Blek.

© 1988 Napoli

Can you tell me a little bit about the castle in France where you work?

Oh yes, the castle. I have a small house on the country side in the south of France. There is this castle near my house that I have known about since I was a child. It was abandoned after the war. There was a fire and the woman who lived in it lost her husband there and she left it. She is actually still living but she has another castle in another part of France. Over the course of my life I saw the castle begin to slowly deteriorate. Then in 1990 I started to work on it, to clean it up so I could work in it. As I kid I would go there and party and this sort of thing. It is an interesting place, the sheep roam around in it and there is just something amazing about this place.

© Le Chateau de Sybille, France

In your last show you did a portrait of yourself as a magician, is magic something that you are interested in?

I do believe in things that are strange or beyond us, things that are beyond our own interpretation of reality. I do believe in ghosts and things like that but I do not dare say this to too many people, people will look at you like you are crazy. I also believe you can look to the future, or you can know your future. I believe that you can have what you wish if you focus your mind on it. You must focus hard and if you want deep in heart something so badly it will happen for you. For me it has taken many years.

© 2005 Taiwan Paste

The latest street art movement has come to see you as one of the pioneers of stencil art. As one of the first in the current art movement where would you draw inspiration from?

That is a nice thing to hear but there were other guys too. There was an American guy named John Fekner. He used to make stencils in New York in 1978. Not so much pictures but more words and political phrases. He made some really interesting statements. As an artist I do not think that we truly invent anything at this point. For me it is more about focusing on a memory that I may have had, than actually inventing anything. People recreate what they have seen but with their own vision. I do not believe in the painter who says I invent this or that. It does not exist anymore. It is just how you do it that makes it different than others. I can say I have taken inspiration from many places in my life.

© 2000 Paste up, Paris

How much of your work is politically based?

Some of it is political, not all but some. I have had some problems with that. The David with the machine gun I did to support Israel. This was not well received, especially in Europe because many people do not support Israel. But, I do not support the war between Palestine and Israel. I do not wish for anyone to be killing anyone. I also did one piece based on the homeless people in Paris. The government in France takes care of them. They give them a tent so they can sleep and in some places you will see 30 tents in a row, housing entire families. So I did one stencil called the beggar. I guess that it is more social than political. For me it is about rebellion, the rebellion against (mainstream) art, culture, etc.. I prefer for people to see the image of my work and make their own conclusions about what it means.

© 2006 David, Spring Street NYC

Do you feel the work you are doing is something that should be preserved?

I do think it is important for art to be preserved. I did not feel the same 10 years ago, I was like fuck this, it is all shit but now I am getting older and have changed my view. I look back and think about the 70's. There is very little left of the graffiti of the 70's. I would like very much to have something from Cornbread or Taki 183, but it is just impossible because the work does not exist. We need to keep something of what has happened for historical reasons. I really believe the graffiti and street art movement is the most important movement in art ever. There is not a city in the world without graffiti now. It has never happened like this with the amount of people involved ever before. Not even in pop art, which was a big movement. Art should be saved for the future generations, which is why I think it is important for the gallery end to support street art, if for nothing else than for history.

© 2003 No Bush


© 1987 Morocco

Can you describe the street scene of the early 80s and your work in those days?

I almost think that during this time in Paris me and my friend J.R. were alone. Or maybe we just did not see the others. It was six or nine months before others began painting, at least this is when we began to notice. There was this one guy who used to go in the subway and repaint the billboards. Also in the early 80s an American guy named Richard Hambleton had come to Paris. This guy was so fucking important to street art. He was the first guy like this to bring his work over from the United States. I remember seeing his work in 82 or 83. By this time I was already making rats, you know, but this guy gave me the idea of making bigger things and figures. His work was large shadow figures and it was very inspiring to me. In the 80s his work was all over New York. After seeing his stuff I began doing larger works and I would often do my self-portrait because I always wanted to be famous. As I said, I always dreamt of being a pop start. It seems funny but this is true.

© 2004 Paris sheep Paste


© 2004 Sheep Stencil, London

The famed Banksy has been quoted for saying "Every time I think I've painted something slightly original, I find out that Blek Le Rat has done it as well. Only twenty years earlier..." This being said what are your thoughts on Banksy?

I can tell you now that I have a stock of good ideas for him. Really, I do! I have many good ideas but this time he will have to pay because we all know that he is fucking rich. (laughs) By him saying this it is a good thing. Banksy saying this about me allows me take a little bit back from him. He takes, but we all take from someplace.

© 1986 Last Tango in Paris


© 2006 Sleeping Bag Paste, 11 Spring Street, NYC

If not graffiti, then what?

I do not know, I guess I would have continued to do architecture. I have done this for 27 years of my life. Very soon I will be an old man. You can smile and pretend that this is not the case but this is true, I know this. You think you will do many things in your life and devote yourself to many different things but I have done only one thing in my life, graffiti. Sometimes I am sad that it still is not more recognized. I have spent many many years at this and still I struggle. In France they say "nobody is a prophet in his own time." It has taken me 27 years to bring my message. I am little known, my work is not in any museums and most of the art establishments still consider graffiti art shit. It is fucking hard, you know...

© 2004 Traveler and his Sheep, Buenos Aires

Do you have any famous last words?

This life is fucking important so do not waste yours on bullshit.


© 2004 Sagitarius, Le Chateau de Sybille, France




Source : FECAL FACE DOT COM
Photos: © Blek Le Rat and Libero De Cunzo
Thanks to: Blek, and Malena Seldin

Interview conducted by NYC correspondent, Manuel Bello.

Zeitgeist: Addendum - Full movie

Traducere in limba romana - apasa CC in player pentru activare/dezactivare

Premiering his highly anticipated sequel to "Zeitgeist." The failure of our world to resolve the issue of war, poverty, and corruption, rests within a gross ignorance about what guides human behavior to begin with. ‘Zeitgeist-Addendum' addresses the true source of the instability in our society, while offering the only fundamental, long term solution. Director Peter Joseph has the ability to take risky subject matter and turn it into a visually, emotionally, and intellectually compelling case for a "greater point of view." "Millions of people gravitated toward Peter's first film.

Pentru mai multe informatii accesati www.zeitgeistmovie.com

Depeche Mode - Tour Of The Universe

INTERVIU. Membrii trupei spun că vanitatea lor este un simplu joc de cuvintele.

Într-una dintre camerele futuriste ale ultraluxosului hotel Grand Hyatt din Berlin, un fel de "templu Zen" de cinci stele, decorat suprarealist-contemporan, Andy Fletcher şi Martin Gore rămân pentru câteva minute "nesupravegheaţi" de severul lor staff, o adevărată maşinărie de PR care funcţionează cu ceasul în mână. La o zi după ce şi-au anunţat noul turneu "universal", "The Tour Of The Universe 2009", vorbesc pe larg despre o muzică "încă şi mai electronică", într-o cameră cu decor eclectic, care amestecă rotunjimile unui pian clasic cu muchiile câtorva corpuri de sticlă ce trec prin toate tonurile de gri, în cursa, uneori abruptă, de la alb spre negru.

Înainte de a intra, îl zărim pe hol şi pe Shaggy, urmărit de armata lui de boyguarzi, o ceată de zdrahoni în pantaloni scurţi şi maiouri colorate. Prea mult pentru fanii unei trupe care a "propovăduit' întotdeauna o aroganţă sobră. Scund şi firav, Martin se înfundă cu totul în fotoliu şi îl întrerupe rareori pe Andy, cel care pare să-şi fi asumat rolul de lider, după ce vreme îndelungată a ţinut "afacerea Depeche Mode" în echilibru.

Când reprezinţi o trupă legendară, care a inspirat generaţii întregi de muzicieni, aproape că a hipnotizat milioane de fani şi a vândut peste 72 de milioane de albume în întreaga lume, chiar şi o conversaţie relaxată de 15 minute este parte dintr-un plan premeditat atent. Iar miza este proiectată anul viitor, momentul în care "industria Depeche Mode" a programat o nouă demonstraţie de forţă: un album nou şi un turneu mondial.

EVZ: Ai spus că Tour of The Universe va fi cel mai grandios turneu din istoria trupei. Ce înseamnă de fapt asta?
Andy Fletcher: Vom face lucruri puţin diferite de data asta. Nu ştiu dacă va fi cu adevărat cel mai grandios turneu din istoria trupei, însă premisele sunt întrunite măcar pentru segmentul european, care se va desfăşura vara, adică în condiţii excelente pentru a cânta afară. În Europa vor fi numai concerte de stadion şi facem asta pentru prima oară. Va fi şi un turneu foarte lung, dar în acest moment admit că nu ne concentrăm foarte mult asupra lui. Abia la sfârşitul anului vom stabli detalii care ţin de designul scenei sau de costume - ca să preîntâmpin o întrebare pusă şi în conferinţa de presă. Tot atunci vom stabili şi set-listul, ceea ce este o misiune ceva mai dificilă decât ar părea.

Până la urmă, cum alegeţi piesele pentru un concert?
E exact ca la concursul Eurovision. Fiecare dintre noi face o listă cu piesele pe care ar dori să le cânte, apoi dezbatem şi fiecare piesă primeşte un număr de puncte din partea membrilor trupei, iar "câştigătoarele" se califică pentru etapa următoare (râde).

E dificil, pentru că avem un catalog cu două sute de piese. Fiecare dintre noi are piese favorite, perioade sau albume favorite... Mie, de pildă, îmi plac "Stripped", "World In My Eyes", "Dreaming Of Me"... multe. Ar ieşi, probabil, vreo 25 de piese, dintre care vreo şase de pe următorul album. Oricum, asta este o grijă pe care am amânat-o către sfârşitul anului. Între timp, va trebui să avem albumul. Ne petrecem timpul în studio, încercând să ne facem treaba cât mai bine.

Următorul album este deja principalul subiect de discuţie printre cei care urmăresc trupa...
Avem mult material înregistrat, dar doar două piese sunt finalizate. Două bucăţi circulă deja, o surpriză pentru fani şi pentru media, două cântece excelente, unul dintre ele numit "Wrong" şi unul "Peace".

Le-am testat puţin pe Internet. Următorul album va fi ceva mai electronic decât precedentul. Vom continua să folosim sintetizatoare clasice, avem acum o mulţime de scule. Martin are o reală dependenţă de ideea de a cumpăra sintetizatoare vechi de pe e-bay, aşa că muzica de pe noul album va suna mai aproape de ceea ce făcea trupa la începuturi. Martin s-a simţit şi el destul de inspirat şi a scris mai multe cântece ca niciodată pentru acest album. Şi David a scris, la rându-i, foarte mult. Avem şi un titlu "de lucru", dar prefer să nu-l spun. Nu poţi da totul dintr-o dată, fanii trebuie să rămână atenţi şi să muncească, la rându-le, pentru a descoperi câte ceva (râde).

În era Internetului, când o informaţie cu greu poate fi ţinută secretă, e o misiune aproape imposibilă să păstrezi mistere. Totul se află cu o viteză uluitoare. Oricum, voi da nişte indicii pentru cei care ţin să se gândească la asta. Numele turneului, de pildă, este un bun indiciu... M-am uitat pe internet azi şi am văzut că există o mulţime de fani care încearcă să ghicească numele albumului, licitând diverse titluri amuzante, cum ar fi "Monsters Of The Universe". Dar ăsta e cel mai frumos joc cu Internetul: trebuie să le dai puţin şi să-i laşi să-şi imagineze restul.

Spuneai că pentru Depeche Mode a venit vremea aroganţei...
Mă jucam puţin cu titlul noului turneu. Am spus că a venit vremea ca Depeche Mode să arate puţină aroganţă, e drept, dar a fost o glumă. Aşa cum tot o glumă am făcut, cu ani în urmă, când ne-am numit unul dintre albume "Music For The Masses".

Dacă am pomenit de "Music For The Masses", vă mai gândiţi acum la Pasadena, care a închis turneul din '88, ca la cel mai mare concert din istoria trupei?
Rămâne o performanţă uriaşă, pe care ne-o amintim cu toţii. S-a crezut atunci că este imposibil pentru o trupă electro să facă o asemenea audienţă. Este, fără îndoială, un vârf. Dar într-o carieră lungă, există nenumărate momente ca acesta înainte de sfârşit.

Mai este Depeche Mode un fenomen?
Habar n-am, ne petrecem vremea în studio, ocupaţi cu înregistrările (râde). Dar, dacă n-ar mai fi, cred că am afla în cel mult trei zile asta, de la casele de discuri şi de la organizatorii de show-uri, care s-ar plânge imediat că nu li se mai vând biletele.

Depeche Mode - Wrong Peace (Exclusive New tracks sample):

Depeche Mode - Wrong / Peace
by YourUselessAdvice

AMINTIRI

"Eram o trupă anti-rock, dar nu ne gândeam să declanşăm un război"

În România anilor '90, întreaga cultură Depeche Mode se definea în opoziţie cu rock-ul. Până la urmă muzica DM a fost vreodată împotriva rock-ului?
Da. Ce-i drept, exact ca o reacţie la cultura rock ne-am gândit muzica la începuturi. Eram cumva antirock, dar trebuie să admit că nu ne gândeam atunci la ceva violent. Voiam doar să fim altfel, cântam muzică electronică, eram foarte departe de o trupă clasică, nu aveam pe scenă chitară, tobe sau alte instrumente tradiţionale. Taberele care intră în conflict şi bătăile de stradă nu sunt specifice doar României ci întregului spaţiu de după cortina de Fier, unde n-am concertat prea mult înainte de 1989, dar unde ştiam că avem fani foarte mulţi şi foarte dedicaţi.

De altfel, am avut ocazia să experimentăm pe pielea noastră tensiunile dintre amatorii de rock şi fanii noştri în urmă cu câţiva ani, la Praga, unde urma să avem o şedinţă foto cu Anton Corbjin. Îl agăţasem pe Martin de un tramvai şi urmau să-i fie făcute fotografii în mers, între două staţii. I-am spus că ne vedem la următorul semafor.

Îl văzuse toată lumea şi un grup de fani alerga după el strigându-i: "Fugiţi acum, cât mai aveţi timp, vin rockerii!". Erau cu toţii disperaţi şi repetau întruna "Vin rockerii, vin rockerii, or să vă bată, o să fie îngrozitor". Am oprit tramvaiul la jumătatea drumului, aveam o grămadă de echipament tehnic după noi, nu ne ardea de lupte de stradă. La următoarea staţie, însă, erau deja sute de oameni, tineri, maturi, copii, cu toţii fani ai noştri, care veniseră să ne apere. Am experimentat, deci, efectele propriei noastre culturi (râde). Ca să fiu sincer, însă, la precedentul turneu, când am fost în România, în Budapesta şi în alte ţări estice, n-am văzut nimic din toate acestea. Doar am auzt poveşti despre cum era cu ani în urmă.

Anumiţi rockeri, însă, nu s-au ferit de Depeche Mode. Ţi-a plăcut coverul pe care cei de la Rammstein l-au făcut pentru "Stripped"? Sau cel al lui Marilyn Manson pentru „Personal Jesus”?
Da, coverul pentru „Stripped” este cu adevărat bun. Îmi plac cei de la Rammstein, sunt inteligenţi. Dincolo de asta, însă, nu prea mă dau în vânt după coveruri şi nici nu cred că poate depăşi vreunul ca importanţă originalul (râde). Cred că lui Martin îi place foarte mult cum i-a ieşit lui Johnny Cash coverul pentru "Personal Jesus".

Revenind la războaiele de odinioară...aţi ţinut să cântaţi în '85 în Berlinul de Est, chiar dacă aţi pierdut bani cu această ocazie. Au fost şi alte solicitări din Blocul de Est? Poate chiar din România lui Ceauşescu?
Am cântat la Praga în 1986, în Budapesta tot în anii '80, am cântat în Berlinul de est în '85, am cântat şi în Polona, tot înainte de '89. În România nu ne-a chemat nimeni pe vremea aceea. De fapt, erau o mulţime de ţări, începând cu Rusia, care nu ar fi permis un concert Depeche Mode. Pur şi simplu nu ne doreau acolo, în plus nici nu doreau să aibă grupuri mari adunate în săli sau pieţe publice. Era un semn de cât de ţinută în chingi era societatea. Existau locuri, ca Budapesta sau Praga, ceva mai liberale, destul de deschise, acolo se putea merge. Nu în ultimul rând, aceste state aveau, la vremea respectivă, o problemă în a plăti onorarii. Dacă mergi să cânţi undeva trebuie să-ţi primeşti onorariul, iar dacă nu, ar fi o problemă.

În '85, la Berlin, am cântat pentru cam cinci mii de mărci şi am pierdut de două ori pe atât. Sunt multe motive pentru care n-am fost în Est, dar, ca să fiu sincer, nici nu-mi amintesc de vreo ofertă specifică de la Bucureşti sau de la Moscova, de pildă.

Până la urmă, care crezi că este acel mesaj atât de puternic al trupei Depeche Mode, care a reuşit să convingă şi să fidelizeze, aşa de mult timp, atâţia fani?
Nu-i aşa de complicat de fapt: am scris piese de top în care am vorbit despre viaţă în general, versurile noastre au fost despre lucrurile care-i afectează în mod obişnuit pe oameni, dragoste, moarte...

Depeche Mode - "Personal Jesus":

MARTIN GORE

Genul modest

Îmbrăcat sport, cu părul vopsit blond şi unghiile lăcuite cu negru, Martin Gore asistă la discuţie punctând-o pe alocuri cu hohote de râs. Întrebat cum găseşte inspiraţia pentru piesele sale, autorul unor hituri ca "Personal Jesus" şi "Enjoy The Silence", a spus că emoţiile ţin de o anumită stare, pe care şi-o provoacă uneori, fie cu gânduri, fie cântând la pian sau la chitară. Apoi vine cheful de a se apropia de orgă sau de computer, unde, de cele mai multe ori lasă degetele să "aleagă" singure un anumit ritm, până când, în cazurile fericite, se conturează ceea ce va fi mai târziu, după multă şlefuire, unul dintre hiturile de top ale trupei.

Spune că îşi pictează singur unghiile cu lac negru, pentru că aşa îi place, că găseşte timp de citit, deşi statutul de membru al unei trupe legendare îi lasă puţină vreme pentru el. Îşi asigură fanii că a fost inspirat de data asta şi a scris, în stilul clasic Depeche Mode, mai multe piese decât oricând altcândva şi promite "un album -eveniment", pe care el însuşi îl aşteaptă cu nerăbdare.

Sursa www.EVZ.ro
”Vremea aroganţei" pentru Depeche Mode de Diana Evantia Barca

THE HYPOCRISY OF AMERICAN DEMOCRACY

"The Six Evils of Wall Street and the Suffering of Humanity" by Mat Rodina
Owner: Stanislav Mishin at stas.mishin71@gmail.com

Few organizations have brought about as much evil in such a short period of time as the American institution of Wall Street. Through truly unbridled greed and the absolute abandonment of anything that would pass for Judeo-Christian morals, Wall Street and its investment houses have brought about catastrophes and sponsored the worst despots that have ever walked the earth.

Most people are aware that Wall Street played a direct role in the Great Depression, the second great evil. Prior to this, Wall Street had sponsored several small wars and invasions of various Latin American and other nations, bleeding the American people and treasure to back up the foreign concerns of wealthy tycoons, but the Great Depression was the second truly massive and far reaching evil. The first great evil of Wall Street, something most Americans would be shocked to discover, was the Wall Street funding of the Bolshevik (Communist) Revolution of Russia and the backing of the Bolsheviks through the Russian Civil War.

The Bolshevik Revolution

Prior to WW1, Wall Street was dominated by two massive conglomerates and monopolies: Rockefeller Enterprise (Standard Oil), which also held allied steels, copper, smelter and tobacco trusts and the Morgan grouping which controlled such companies as US Steel Corporation, hundreds of small industrial trusts, United States Trust Company, Hanover National Bank and the insurance giant Equitable Life and Mutual of New York. Between the two groupings, they had their fingers in all aspects of America's economy and were very apt to reach as far out as they could.

In 1912, Wall Street fomented and supported a revolution in China by Sun Yat-sen and his syndicate. Though the revolution failed and brought dubious benefits at best, to its banker backers, it did set the stage for future Wall Street world wide interventionism. Documentation of this adventure are held in the Laurence Boothe Papers at the Hoover Institution. In 1913 they formated revolution in Panama, to support their business interests, specifically to capture the control of the Panama Canal from the Columbian government who at that point owned Panama and the Canal.

The success only whetted their appetite for much bigger schemes and none was as big as the over throw of the world's largest contingent empire and her nationalist Tsar who refused to allow the Rodina's wealth to be exploited and pillaged by foreigners. Furthermore, Russia represented the biggest competitive power to growing American influence in the world.

Morgan group, through the National City Bank and represented by the US ambassador to Russia, Rolph Marsh Francis and the Swedish Banker (later to be known as the Bolshevik Banker or Bankier der Weltrevolution) Olof Aschberg, were in on the ground floor of the Bolshevik Revolution, arriving first in Petrograd (Petersburg) in 1916 and making pretensions to aid the Tsar in his war with the German led Axis powers.

The first evidence of their hand in the Bolshevik Revolution comes from in the post Abdication Kerensky government, prior to the actual start of the Russian Civil War. It comes from Colonel B.V. Nikitine, head of counter intelligence.

In the early 1920s, with the embers of the Civil War dieing out in southern Russia and eastern Siberia, the White forces destroyed and or exiled by the Reds, the first Soviet international bank, Ruskombank, was formed with Olof as its head and with heavy US and British investment.

Even before this, back in the early 1917s, Trotsky had returned from his exile in NYC with tens of millions of dollars in guaranteed Wall Street loans to the revolutionary government, far suppressing the small sum given by the Kaiser to start a revolution (but not for the Soviets to win) and get Russia out of WW1.

But why put so much money behind the Soviets? Simple, Wall Street saw a great profit margin in 1. exploitation of one of the biggest markets in the world, 2. exploitation of one of the world's largest deposits of natural resources and 3. the removal of an up and coming economic competitor. That unlike Tsarist Russia, Wall Street was not hampered by any form of Christian morality, made this just that much easier. That this may lead to a government of truly titanic repression also mattered little. Profit was the only driving factor for the Wall Street, and to a smaller degree London, uber elites.

The burgeoning gulag system is attributed, in modern America by Neoconservative (read Trotskyte) historians to Stalinist Marxism not to Leninist-Trotskyte Marxism. This is of course a lie and even as American money flooded into the Leninist Soviet Union of the 1920s and hundreds of thousands were being massacred, men like Ivy Lee, who represented the Rockefellers, were busy selling the virtues of the Soviet state to gullible Americans.

So to sum it up: in order to exploit money and resources, Wall Street financed one of the most evil regimes in human history and is thus also responsible for the mass murder (including of many Americans) that was perpetrated by the Soviets. It is thus also directly responsible for the Cold War that followed and the trillions spent on defense rather than on other opportunities. Thus it was Wall Streets initial greed that helped create the giant socialist state that has made serfs of Americans, even though most Americans are now to dumbed down to know this.

The Great Depression

Everyone is familiar to some degree with this event, an event sponsored and thus created by Wall Street's easy money, mass credit and uncontrolled hedging (yes there was movement against naked short sellers than too). The orgy of the good times did end and when it did collapse of the false credit and out right lies did not stop at the US borders but plunged the whole world into darkness, poverty, suffering and war. How many died as a direct result of this and prior to World War 2, will never be known but it is safe to say in the tens of millions, world wide.

Wall Street's speculative bubble was exploded by cheap money from the Federal Reserve, false reports and documentation from companies (sound familiar? America never learns and the world pays) and massive credit debt, much of it to buy more stocks, so in truth a series of bubbles that all exploded at once.

One of the main reasons, of course that people were investing so heavily was to get rich, but another that is rarely talked about is the stagnated wages for the working class throughout the 1920s. This equally fueled the credit bubble created by the original easy money loans. The situation reached such a point that stocks themselves were used as collateral for even more credit to buy more stocks. Wall Street actively fueled this by spreading the view of invincibility and being to big to fail, in other words, an end to the business cycle and perpetual prosperity. This coincidently is the balm of all US business cycles, the lack of any knowledge of the past and the belief in silly faerie tales.

The consequences were at first a massive run worldwide on US gold deposits, resulting in high interest rates, deficit spending and an economic crash that spread world wide. Following this were mass bank failures. Of the 25,500 banks in operation in 1929 more than 10,000 were gone by 1933, taking the fortunes of millions of people world wide with them.

Financing of Hitler and the Nazis

For the moraless and Christless bankers of Wall Street, financing the Soviets and the financial gains, only spurred them on to bigger and better. From Stalinist Marxism they moved over in the early 1930s to Leninist-Trotskyte Marxism in Germany, financing the rise of Hitler and his Nazis.

Wall Street's love affair with corrupt business and parties in German and the exploitation of that nation goes back much earlier than the 1933 rise of Hitler to power. Indeed, with the ouster of the Kaiser post 1917 and thus the nationalistic and protective elements of German society and the than after bankruptcy of the Weiner Republic, Germany was a plum for picking by Wall Street which quickly got in bed with the German cartels.

The very same bankers and business cartels of Wall Street, who made possible the rise of the Soviets, the credit bubble turned Great Depression, helped make Stalin Lite aka FDR into the defecto king of America, were now busy reaping their next giant windfall with the Nazis. Nazi power was to prove a massive boom for Wall Street.

First they built up the Nazi powers, loaning them money, giving them avenues to spew their bile both in Germany and in the US and UK to a smaller extent. They built up the German factories and made huge fortunes off of Hitler's rearming of the German military. They of course made an even bigger fortune financing the build up of the American and British war machines and continued to reap benefits even as the young men of both sides butchered each other and distant ideologies screamed for control.

If WW1 can be called the War of the Kings, as most powers were nationalistic patriarchal/hereditary regimes, than the post 1917 era, through the present is the Time of the Bankers and WW2 was the War of the Bankers Making...giant Christmas bonuses for all involved.

Much of Wall Street's direct connections with Hitler's regime continued throughout the war, running through Swedish and Swiss intermediaries. Many people know that Henry Ford's factories continued to build panzers to blow up American Ford tanks and were not bombed until 1945 and dividends to German shareholders till 1944. In 1946 the US government paid Ford damages. Fewer know that Prescott Bush actively money laundered for Hitler through 1943 and in the 1930s was accused by the US ambassador to Germany in a coup plot against FDR.

Fewer know of the Hess bank funds and the money transferred into them by such Wall Street names as Ford, General Electric (through their German subsidiary GGE) and the Rockefeller Chase Bank. Chase's French offices did everything they could to collaborate with the Nazis and for this were rewarded with a very special position and esteem from the Nazi leadership.

Further major Wall Street players such as Standard Oil created the Nazi capability to first covert coal into oil and second gave them tetroethil and the production capabilities in order to raise the octane of their power quality gasoline for the German Luftwaffe. ITT was also in bed with the Nazis, building much of their electronic needs and even several aircraft factories to keep the Luftwaffe flying.

Even after WW2 was over, Wall Street bankers and tycoons sought to defend and cover their "former" Nazi business partners against prosecution, thus shielding a critical portion of the German society/government from effective deNazification. The Control Council was in the hands of General Draper, who also happened to be a Wall Street banker and who put representatives of US companies who were in direct connection to Hitler's rise, on the council.

Of course this was never limited to just the Germans but to all fascist governments, of which the majority in Europe were, and more specifically to America's enemies:

John P. Diggins, in Mussolini and Fascism: The View from America,

"Of all American business leaders, the one who most vigorously patronized the cause of Fascism was Thomas W. Lamont. Head of the powerful J.P. Morgan banking network, Lamont served as something of a business consultant for the government of Fascist Italy."

Lamont secured a $100 million loan for Mussolini in 1926.

The Creation of the Chinese Super State

Wall Street has almost single handedly turned around history of the past 500 years and has returned China to the status of the world's most powerful nation, all the while maintaining a Trotskyte Marxist regime (which evolved from the original Stalinist-Moast regime) in power. Never has there been such a gigantic build up of economic might in a nation that cares so little for human life. That eventually wars will follow and rivers of blood will once more be spilled is beyond any and all doubts.

Wall Street backed the Communist Chinese in formerly for a very long time, sacrificing the nationalist Chinese in the process.


The Rape of Russia

The Rape of Russia has been described as the greatest looting of all history. Wall Street took its revenge for Stalin cutting it out from the Leninist exploitation of Russia, post Lenin's death. It took Wall Street 60 years but they got their revenge...of course they helped keep the Soviets going for decades after WW2, it was good for business. For some small payments to keep the Soviets in the game, Wall Street earned hundreds of billions in supplying weapons to fight a war that would never be fought.

But once it was time to pillage, it was time to pillage and nothing would stand in the way of the big banks getting their hands on some $500 billion in Russian assets, definitely not the Russian parliament. On the orders of DC/NYC, the alcoholic embarrassments Yeltsin opened fire with tanks on the very parliament that 2 years earlier, in 1991, had helped him over throw the Soviets.

Any thing that was there was stolen, nailed down or not. Even loans financed by the US taxpayers were quickly returned to US banks for laundering, after the proper share was paid to corrupt Russian officials of the Yeltsin era.

The Present Credit Crunch or Great Depression Dva (II)

Well, almost 79 years later (not even the once in a 100 years as been postulated) we are at it again, with almost the exact same preconditions crushing the US banking industry and the world with it.

Between liar loans, derivative trading, hedge funds and various other mechanizations, often to complex even for the fast money gurus to fully understand, this little gift of Wall Streets has already brought recession to Europe and threatens the same and worse for most of the rest of the world. The only saving grace is that what comes on America may be so bad and so disastrous that it will finally break the cabal of Godless bankers, servicing Satan with their greed....or maybe not.

http://mat-rodina.blogspot.com/

ROMANIA SI IMPORTUL DE ROMANI

Adevărul este că oamenii aceştia n-au plecat să ajute România, ci să se ajute, în primul rând, pe ei înşişi. Aşa că mai uşor cu ploaia asta de mulţumiri pentru sacrificiul pe care stranierii noştri îl fac pentru ţară. Sună bine într-un an electoral să te linguşeşti pe lângă ei, să-i flatezi spunându-le că sunt importanţi - cei mai importanţi, să le promiţi că peste trei ani vor avea acasă salariile pe care le au acum rupându-şi cârca de muncă printre străini. Nu te costă nimic să-i vrăjeşti cu iluzorii prime de instalare de 20.000 de euro, „bani europeni“. Dacă eşti om politic, ei sunt simple voturi şi aşa vor rămâne până când, sastisiţi, vor renunţa la paşaport şi, odată cu el, la dreptul fundamental de a te vota. Şi atunci nu te vei mai duce la ei şi aşa poate vor trăi şi ei mai liniştiţi.

Mulţi au fugit „pentru o viaţă mai bună“. Socoteala e simplă. Stau cinci ani afară, trimit bani acasă, cumpăr trei apartamente, într-unul stau, două le închiriez şi trăiesc ca un boier până la adânci bătrâneţi. România are acum oraşe întregi goale, în aşteptarea marilor migraţii de „italieni“ sau „spanioli“ care le vor popula vreodată. Problema lor se va rezolva odată ce criza locurilor de muncă îi va face pe patronii autohtoni să considere că este mai rentabil să-i repatrieze pe românii plecaţi decât să aclimatizeze soiuri exotice din India, Pakistan sau China.

Dar există o categorie de români care nu se vor mai întoarce, pentru că evadarea lor nu ţine neapărat de considerente de ordin economic. Chiar dacă astăzi, teoretic, se poate pleca liber oriunde în lume, există încă mulţi români care fug. Vorba lui Moromete, de ce să fugă, ei nu pot să meargă?! Nu, nu pot. „Fuga în străinătate” nu s-a încheiat în 1989. Am vorbit în ultimii ani cu mulţi români care au fugit din ţară după Revoluţie. Ei nu erau neapărat nemulţumiţi că „n-aveau ce pune pe masă” sau că „nu li se dăduse un serviciu”. Ba, unii dintre ei aveau aici slujbe confortabile şi o viaţă tihnită. De ce aţi fugit? Din ură, răspund. Spun că n-au mai suportat. Ce n-au mai suportat este greu de spus într-un singur cuvânt – că e jeg pe străzi, că statul te umileşte, că mori cu zile în spitale, că ai de-a face cu un sistem de educaţie care favorizează pilele şi şpaga, că-n jurul tău colcăie de nesimţiţi şi nespălaţi. Zic că s-au săturat de România şi că n-o să se mai întoarcă niciodată. Şi, chiar dacă unii dintre ei dau afară peste exact aceleaşi probleme ca în ţară, chiar dacă au studii superioare şi uneori sunt nevoiţi să spele podelele după cei cu patru clase, strâng din dinţi, nu se mai întorc şi urăsc şi mai puternic. Au fugit din disperare, cu ruşinea de a fi român arzându-le faţa. Sunt nişte ratăciţi care pendulează între două lumi. Trăiesc drama că nu sunt acceptaţi de noua ţară, dar le e ruşine să spună că sunt din România. Se dau cehi, sârbi, polonezi sau unguri. N-au pic de patriotism în vene, în niciun caz nu patriotismul pe care l-au învăţat din cărţile de istorie de la şcoală. Problema lor nu se poate rezolva cu prime de instalare. Golul lor nu este de buget. Sunt oameni cărora ţara le-a rănit demnitatea şi mândria.

„Mi-e ruşine că m-am născut în România”, spunea, în urmă cu ceva timp, într-un interviu pentru Gândul, Iulia Pohrib, şefa de promoţie a Facultăţii de Istorie a Artei din Bucureşti, proaspăt acceptată la Sorbona, Franţa, de unde promitea să nu se mai întoarcă. Interviul mi-a rămas în minte nu neapărat datorită răspunsurilor crude şi uşor teribiliste, dar, până la un punct, de înţeles, ale tinerei. Ce m-a uimit a fost ploaia de scuipaţi de pe forumul ziarului din partea celor cărora nu le este şi probabil că nu le-a fost niciodată ruşine că s-au născut în România. Cel mai puternic mesaj transmis fetei - „Rămâi, fă, în ţara ta!” – îmi dă senzaţia că Iulia va mai fugi încă mult timp de acum încolo.

Sursa : Gandul.info

de Florin NEGRUŢIU

SEED - Extreme Cinema

Sam Seed, an insane mass murderer, is scheduled for execution at the hands of Warden Wright. Before the executioner throws the switch, Wright steps in front of Seed, "Do you have any last words?" Seed, " I'll see you again." After three attempts to electrocute, complete with boiling blood that steeps from his eyes, he's still alive. The executioner, Wright & the doctor collectively agree, that the breathing Seed be pronounced dead. He is bound and buried alive. After biting & clawing his way to the surface, Seed, the blood soaked, enraged madman, is now bent on vengeance. The reign of violence that follows will redefine the boundaries of extreme gore, physical & mental torture explored through cinema. Based on a true story. Seattle 1972.