România - o ţară superstiţioasă

Portretul unei ţări. Mulţi români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, că pe vremea dinozaurilor trăiau oameni sau că horoscopul este „foarte ştiinţific“(gandul.info)

• Soarele se învârte în jurul Pământului - 42% cred că da, 7% nu ştiu sau nu răspund;
• Primele fiinţe umane au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii - 30% cred că da, 25% nu ştiu sau nu răspund;
• Pământului îi trebuie o lună ca să înconjoare Soarele - 20% cred că da, 33% nu ştiu sau nu răspund;
• Laserele funcţionează prin concentrarea undelor sonore - 26% cred că da, 40% nu ştiu sau nu răspund;
• Laptele radioactiv devine bun pentru consum prin fierberea sa - 34% cred că da, 22% nu ştiu sau nu răspund.
• Culoarea roşie ne fereşte de deochi - 39% au răspuns "bine", 13% "foarte bine";
• Numărul 13 poartă ghinion - 21% au răspuns "bine", 9% "foarte bine";
• Dacă te mănâncă palma stângă, vei primi bani - 31% au răspuns "bine", 14% "foarte bine";
• Cine nu are noroc în dragoste are noroc la cărţi - 14% au răspuns "bine", 3% "foarte bine";

• Dacă o pisică neagră îţi taie calea, aduce ghinion - 22% au răspuns "bine", 12% "foarte bine".

• Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă - 7% dezacord total, 6% dezacord, 29% acord, 48% acord total;
• Există oameni posedaţi de diavol - 16% dezacord total, 10% dezacord, 24% acord, 32% acord total;
• Ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte - 9% dezacord total, 20% dezacord, 27% acord, 28% acord total.

• Ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă - 9% dezacord total, 24% dezacord, 35% acord, 24% acord total;
Cercetarea sociologică STISOC este focalizată pe stocul public de cunoaştere ştiinţifică şi pe atitudinile publicului faţă de ştiinţă. Am avut în vedere şi informaţii despre: credinţe şi practici religioase, cunoaştere şi atitudini referitoare la superstiţii, pseudo-ştiinţe şi para-ştiinţe, cunoştinţe specifice despre corpul uman şi despre practici de apărare a sănătăţii.

Investigaţia este sociologică, bazată pe date de anchetă, şi vizează cunoştinţe, credinţe, atitudini şi opinii, adică moduri de constituire a universurilor subiective ale publicului românesc contemporan asociate domeniilor de viaţă şi cunoaştere menţionate. Întrucât investigaţii, parţial similare, au fost realizate şi în alte ţări, mai ales europene, posibilităţile de comparare au fost la îndemână şi nu am ezitat să le invocăm şi să le prezentăm. Pentru un studiu in amanunt al rezultatelor acestei cercetari sociologice va rugam sa accesati siteul www.stisoc.ro